Misiunea Chang’e-5 a găsit fier pe suprafața lunară, reușind ceea ce misiunile Apollo nu au putut

Mostre de pe suprafața Lunii, aduse pe Pământ de misiunea Chang’e-5, au scos la iveală fier în stare de oxidare 3+. Cercetătorii care au studiat mostrele cred că micrometeoriții schimbă compoziția chimică a suprafeței lunare, convertind fierul într-un amestec de metal neîncărcat și fier +3.

Fierul este cunoscut pentru gama sa largă de stări de oxidare, de la -2 la +7, dar pe Pământ, cele mai comune sunt +2 și +3, cunoscute ca feros și feric.

• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

Totuși, mostrele aduse de misiunile Apollo, conțineau, în principal, mostre feroase sau metalice (Fe0). Asta duce la concluzia că suprafața lunară și, posibil și interiorul său, au proprietăți de reducere (determinând alte substanțe să câștige electroni) cu implicări importante pentru înțelegerea noastră asupra chimiei Lunii, potrivit IFL Science.

Chang’e-5 dezvăluie o mulțime de fier pe care Apollo nu l-a găsit

Dacă ar fi să ne bazăm pe șase cunoștințele despre geologia Pământului a șase situri alese automat, ai pierde unele aspecte destul de importante. Luna este mult mai puțin diversă, desigur, dar am făcut ceva destul de asemănător în cei 50 de ani de după misiunile Apollo.

În revista Nature Astronomy, un studiu al mostrelor returnate de misiunea Chang’e-5 dezvăluie o mulțime de fier feric pe care Apollo nu l-a găsit.

Chang’e-5 a fost trimisă pe una dintre cele mai tinere părți ale suprafeței lunare, o zonă care a fost activă din punct de vedere vulcanic cu mai bine de două miliarde de ani în urmă. Acolo, a colectat particule topite aglutinate (aglomerări de material care a aderat) cu diametrul de aproximativ o zecime de milimetru, care, potrivit lucrării, conțin fier feric din abundență. Mai mult de 40% din ionul ionizat este feric.

Cum a apărut fierul pe suprafața lunară?

Asta ridică întrebarea cu privire la proveniența fierului în stare de oxidare +3.

Unele încercări de a explica cantitatea mică de fier din probele Apollo au sugerat că hidrogenul sau monoxidul de carbon – oricare dintre acestea poate reacționa cu fierul pentru a produce Fe3+ – au scăpat uneori de pe suprafața lunară. Altele au indicat efectele atomilor de oxigen care se desprind din atmosfera terestră.

Cantitățile mai mari raportate de profesorul Xu Yigang de la Institutul de Geochimie din Guangzhou, China, și coautorii săi schimbă lucrurile. Un indiciu ajută la explicarea fierului găsit aici și, posibil, a cantităților mult mai mici observate anterior.

„Fiind un corp lipsit de aer, Luna suferă de intemperii spațiale din cauza iradierii vântului solar și a impactului cu micrometeoroizii”, scriu autorii. Particulele topite prezintă semne că au fost lovite de micrometeoroizi, iar autorii sugerează că aceștia au provocat o redistribuire a sarcinii, Fe2+ fiind transformat într-un amestec de Fe0 și Fe3+, posibil cu adăugarea unor electroni din altă parte.

Misiunile Apollo au găsit cel puțin o concentrație ridicată de fier

Chiar și un meteorit mic poate crea multă căldură atunci când nu are nicio fricțiune atmosferică care să îl încetinească. Adunarea particulelor de fier metalic sugerează că energia impactului meteoritului a ridicat temperaturile din sticlă la peste 1.524 de grade Celsius. Autorii nu sunt siguri dacă încărcăturile au fost rearanjate în acest punct, în timp ce materialul era lichefiat sau în timpul răcirii de după șoc.

În mod ironic, misiunile Apollo au găsit cel puțin o concentrație ridicată de fier. Până la un sfert din fierul din unele bilele de sticlă returnate de patru dintre misiunile Apollo este feric, dar acest lucru a fost observat abia în ultimii ani, moment în care impresia unei suprafețe extrem de reductive se instalase deja.

Vă mai recomandăm și: 

Walter Cunningham, ultimul astronaut supraviețuitor al misiunii Apollo 7, a murit

Priveliște uimitoare cu Luna și Pământul! Imaginile surprinse de prima sondă lunară din istoria Coreei de Sud

Mostrele lunare colectate de misiunea Apollo 17 cu 50 de ani în urmă, deschise abia acum de NASA

Ultima lansare a Chinei din 2022 a declanșat un avertisment din partea unei agenții spațiale